I’m a flirt! Totally. But I’m not easy to get. I make it hard. In order for you to struggle, to fight. ‘cos in the end it’s all my call, but definitely your entire win.You’ll plead for yourself ‘n you’ll have to admit that you need a better me, ‘cos I’m no good for you . . .
And that’s all on my treat, baby !
A.R
Being an ass doesn’t give you the certiude that you’ll be a
bad ass. . . most often you’re simply an ASS !
by A.R
Roata se întoarce. Întotdeauna, că doar e rotundă. Şi nu ştiu cum îţi va fi atunci când te vei trezi fix sub ea, strivit. Poate-ţi vei aminti că totul se întâmplă cu un scop. Şi te vei chinui să ghiceşti care-i ăla-n cazul tău. Ţi se va părea greu la început. Te vei lamenta. Vei începe cu prostii gen ” De ce mie ? De ce tocmai mie ?”. Însă tu vei fi prea orb să vezi. Răspunsurile pe care le cauţi sunt mai aproape decât crezi.
Până să realizezi tu, cel căruia în urmă cu ceva vreme i-ai făcut viaţa amară se va mai linişti. Că aşa suntem noi, răzbunători din fire. Şi va triumfa. Şi va rânji ca un prost ce e ( scuză-mă ,dar nu eşti cu nimic mai presus de unul altunci când te bucuri de necazul altuia ) şi va spune-n sinea sa ” Karma’s a bitch ! Payback time !! “
Nu puţine sunt dăţile-n care nu ne place nici măcar de noi. Nu suntem mulţumiţi cu ce vedem la şi/sau în noi şi cu asta basta !
Morocănoşi e puţin spus . . . instabili emoţionali, frustraţi şi irascibili ? sunt doar câteva dintre ingredientele unei strări de spirit de toată frumuseţea . . . not !
Uşor , uşor se instalează starea asta generală de indispoziţie şi dac-o laşi să-şi facă un cuib la tine-n suflet, cu greu va mai pleca. Şi tu când îţi găseşti un loc al tău în care te simţi bine nici că-ţi trece prin cap să mai pleci, nu ? Aşa că să n-o judecăm, zic !
Totul pare sumbru. Pare, zic. Nu întrezăreşti nicio luminiţă, deşi toată lumea din jur îţi zice că va fi mai bine, că va vei soarele şi pe strada ta şi o mulţime de aemenea chestii cu care te mint ei când, de fapt, tot cu ele se încurajează ei pe ei.
Şi tu ce faci ?
Stai pe curu’ tău şi plângi. Te lamentezi. Zbieri în surdină pentru că nici măcar nu-ţi mai pasă de tine. Te complaci în situaţie şi aştepţi o mână să te ridice. Ei bine, ea nu va veni , nu se coboară nimeni să-şi piardă într-adevăr energia cu tine .Doar tu poţi s-o faci !
Ce tot aştepţi ?! Da, da , ştiu că este vreme , dar ceasul ticăie. Crezi că el îţi va da vreun preaviz , să te avertizeze măcar că ţi se duce viaţa dracului ? Nu, el e acolo, îşi face treaba bine, şi încă o face prea bine de cele mai multe ori , nu se sinchiseşte de tine, îţi face pe plac, te lasă să faci ce ştii tu mai bine : să (te) plângi !
Te uiţi în sânga şi-n dreapta, îi analizezi pe cei din jur şi parcă ei au totul , în vreme ce tu nu ai nimic. Dar greşeşti. te ai pe tine şi asta e cel mai bun material pe care-l poţi avea. Cu el, cu tine adică, poţi să remodelezi starea asta şi să o preschimbi în cea cu care ţi-o doreşti tu cu adevărat şi o tot râvneşti de atâta vreme. trebuie doar să vrei. Pare un paradox, dar începe. Cu paşi mărunţi. Începutul e cel mai greu întotdeauna. Până te urneşti, până-ţi faci o proiecţie imaginară . . până . . . până . . . ca dupa va curge de la sine sau, cel puţin, o vei face din inerţie.
Nu zic că nu-ţi va fi greu sau că nu-ţi vei dori să te opreşti. Asta ştii prea bine, doar tocmai o faci, dar munceşte, FĂ ceva , fă-o pentru tine, nimeni altcineva nu va putea în locul tău, oricât de mult visezi la asta !
Din păcate . . . o facem cu toţii . . suntem parcă pe o listă de aşteptare, frumos încolonaţi, fiecare cu cererea personală în mână, stăm cuminţi şi aşteptăm să ni se îndeplinească tot ceea ce ne dorim şi ce credem noi că suntem prea mici, prea slabi şi prea neputincioşi să ne creăm nouă înşine . . .
People , Stand up for yourselves !
A truth can walk naked, but a lie . . . always needs to be dressed !
ψ
“Fericirea este precum pisica, daca incerci sa o ademenesti sau sa o chemi, te va evita cu indarjire; nu va veni niciodata. Dar daca nu ii acorzi nici un pic de atentie si iti vezi de treaba, o veti gasi frecandu-se de picioarele tale si sarindu-ti in poala”.
( primită pe mail de la ardeleanu )
Sufletul se lumină ca smuls dintr-un întuneric înăbuşitor. Conştiinţa uşurată de cătuşele spaţiului şi ale timpului îşi întindea stăpânirea peste planurile despărţitoare de lumi. Singurătatea împletea cu razele într-o pânză de aşteptare . . .
( Adam şi Eva – L.Rebreanu p.238 )
De câte ori nu ai avut până şi TU impresia ( sau certitudinea ?! ) că eşti , dar totuşi . . .
sau de câte ori nu mergeai stând pe loc , în vreme ce-n alte dăţi mişcai lumi întregi , dar la final te (re)găseai în acelaşi loc ?
şi atunci . . . cine eşti şi de unde vii ?! ce ai lăsat acolo , în urmă şi pentru ce ? ce ai găsit ACUM şi AICI ?! care e adevăratul ACUM , ăsta de-l trăieşti, sau celălalt, de l-ai trăit cândva ? dar dacă cele două coexistă , iar tu trăieşti în două lumi paralele, visând totodată la ambele într-un singur vis, etern, pe care nu-l conştientizezi însă ?!
ce-s cu atâtea întrebări ? de unde vin ele şi de ce ? de ce te chinuiesc, de ce-ţi complică existenţa ? dar dacă asta e firea lucrurilor ce tinde spre evoluţie ( spirituală sau nu ) ? dacă în tot amalgamul acesta de gânduri există un strop de nebunie adevărată ce va zgudui cetatea rigidă a raţiunii ? dacă tocmai tu vei pătrunde-n tainele neînţelese ale fiinţări ? dar dacă . . .
Un vis în vis . . . sau poate mai multe . . . toate-s deşarte , sau . . .
Dragostea ,
o boală rebelă ,
avându-şi leacul în ea însăşi ,
boală de care cine e bolnav nu vrea să se vindece ,
şi cine e curpins de ea nu vrea să-şi revină . . .
( Numele Trandafirului – Umberto Eco p.375 )
the energy that makes you feel surprisngly insane, the source of life that proofs you that you are alive, that you’ll always be young and . . . in love !
in love with yourself and all the others !
to life , my love ! 
